+40724551022
voinea_ruxandra_cristina@yahoo.com valorificarepersonala@gmail.com

Boris Cyrulnik în București

Boris Cyrulnik în București

Boris Cyrulnik neuropsihiatru copii institutul Petite Enfance
Neuropsihiatru, medic, psihanalist, profesor de etologie, Boris Cyrulnik a inaugurat Institutul “Petite Enfance” miercuri, 13 iunie, la Institutul Francez din Bucureşti. Boris Cyrulnik, a fost desemnat de Emmanuel Macron pentru a reforma sistemul educaţional din Franţa.

“Le paradoxe de la condition humaine, c’est qu’on ne peut devenir soi-même que sous l’influence des autres.”Paradoxul condiţiei umane este că nu putem deveni noi înşine fără influnţa celorlalţi.Mai jos găsiţi câteva din ideile pe care faimosul neuropsihiatru şi psihanalist ni le-a împărtăşit.Specia umană a apărut de 2 milioane de ani, iar de 2000 de mii de ani oamenii folosesc simboluri când a apărut cuvântul. Atunci lobul temporal a crescut, s-a umflat și prin vorbire s-a antrenat acest mușchi. Atunci copilul era crescut de grup, noțiunea de mamă și tată nu era conturată. În Roma antica copilul nu era considerat o valoare. Doar dacă tatăl îl lua în brațe era acceptat, altfel era aruncat la gunoi de unde putea fi preluați spre a fi sclav. Nu aveau voie să se îndrăgostească, asta l-ar fi făcut un luptător slab, vulnerabil, iar valorile erau setate în funcție de război. Era o cultură a violenței.Boris Cyrulnik specifică faptul că atunci când a adus în lumină faptul că bebeluşul înţelege înaintea achiziţionării limbajului s-a confruntat cu mari rezistenţe. Între timp acest fapt a devenit ceva banal şi unanim acceptat. Dezbaterea culturală, filozofică, psihologică duce la o evoluție și la dezvoltarea copiilor ca adulți bine dezvoltați. Acest aspect este demonstrat ştiinţific. Militează spre o abordare multidisciplinară: neurologi, medici, antropologi, psihologi, istorici.

Animalele domestice au o formă de inteligență, în preajma oamenilor ajung să învețe multe lucruri. Pisica sau câinele învață 150-200 cuvinte. Limba maternă este învățată în primele 20-30 luni de viață, indiferent de dificultatea limbajului sau de accesul la alți copii. Fetițele la 17 luni stochează aproximativ 100 de cuvinte şi are articulare dublă. Băieții au aceleaşi achiziţii la aproximativ 22 luni.

Muzica este cel mai bun stimulent cerebral. Copii învață să socializeze mai bine dacă folosesc un instrument, activându-se emisfera stângă. E nevoie de liniște, ritm, înălțimi, pentru a asculta muzica. Dar muzica care se aude tot timpul trebuie să alterneze şi cu spaţiul tăcerii.

În perioada în care a făcut facultatea de medicină, se considerau suficiente doar măsurătorile cantitative ale bebelușului, de  exemplu circumferinţa craniului, a pieptului, greutatea. Când Boris Cyrulnik a demonstrat că un copil înțelege înainte să vorbească asta a fost criticat. Trebuie să acționăm asupra mediului care acționează asupra noastră, să fim atenţi la gândirea preverbală şi la limbajul nonverbal. 
Françoise Dolto demonstrează că bebelușul reacționează la frecvenţe scăzute ale mamei. Lichidul amniotic elimină frecvenţele înalte (ţipetele). Când mama vorbește mângâie mânuțele copilului.

Când se naște bebelușul ia contact cu mama. Aceasta pune prima amprentă, tatăl este recunoscut și integrat după mama. De la 2 luni copii urmăresc chipul mamei, este esențială frecvența interacțiunii încă din primele clipe de la naștere.

Înainte de 5 luni copiii pot interacționa cu ecranul, apărând fascinarea ecranului, sunt hipnotizaţi. Cercetări în această privință demonstrează dependența bebelușului sau copilului mic. Când este luat smartphone-ul tipă și nu poate fi controlat, când îi este dat se liniștește.


Pentru un bebeluș chipul mamei, corpul ei, sonoritatea vocii, modul în care îl ține, îl protejează este tranchilizantul copilului.
Bebelușul recunoaște chipul tatălui la o lună, două după chipul mamei. Femeile transmit o amprentă biologică și afectivă mai mare, copiii se simt mai în siguranță lângă mama. Neuropsihiatrul pune în discuție dilema etică și psihologică în cazul divorțului. Graficul taților care se ocupă de copil este din ce în ce mai mare. Descoperirile științifice ridică noi probleme în cuplu. Dacă nu există mame este o catastrofa, ea fiind o prezenţă vitală. Dacă este doar mama copilul este sărăcit de mediul care îl înconjoară, este captiv în relația cu mama. Este n
ecesar să înveţe să iubească pe altcineva decât pe propria mama. În prima etapă ești fericit și când vrei să devii autonom, ca adolescent să îi faci curte alte femei, ura devine sentimentul predominant. Faptul că natura umana a făcut ca tatăl să intervină după mama, este esenţial, fiind nevoie de separare, copilul învăţând să iubească pe altcineva în afara de mama sa. Apare un raționament sistemic. Imaginea paternă este diferită pentru că ține de introducerea mamei. Interacțiunea dintre copil-mama-tata este complet diferită în funcție de cultură. Boris Cyrunik aminteşte că există culturi diferite, de exemplu exisă triburi unde sunt cinci mame şi un tata. Corpul bărbatului transmite emoții diferite copiilor.
Bebelușul este purtat de mama în burta 9 luni, în brațe înainte de primii paşi și după în spate toată viaţa.
Bowlby prin teoria atașamentului susţine că sistemul educativ cel mai protector este sistemul familial. În Occident, mama este liantul principal, ea este cea valorizată sau vinovată în funcţie de evoluţia copilului. În cultura asiatica, bebelușul se află în mijlocul grupului, dacă mama este bolnavă bebeluşul este ajutat de ceilalți. Fetiță începând cu 8 ani știe că va fi mama, se identifica cu mama ei, familial și cultural.

Copiilor izolați le este afectat lobul prefrontal, amigdala era hipertrofiată, copii sunt modelați de acest mediu, având ulterior reacții incontrolabile. Orice informație este o percepută ca o greşeală la care se apără prin agresiune, nu au capacitatea de a-şi stăpâni emoțiile pentru că au fost izolați. Boris Cyrulnik a interacţionat cu copii din centrele de plasament din România sau din mediile sociale vulnerabile. Rezilienţa acestora este profund afectată. Vorbeşte şi de generaţia de decreţei din comunism şi de cultura din Africa de
Sud şi de anumite cartiere din Franţa unde s-a manifestat sau încă există o datorie politică sau socio-culturală de a avea mulți copii, în ciuda resurselor familiare limitate. Copilul acesta a dobândit o vulnerabilitate neuro emoțională sau deficienţă culturală. În prezent, media ratei de fecunditate în Franța este 1,9, în Spania 1,1. 
Ruxandra Voinea,

Psiholog și Psihoterapeut

Telefon: 0724551022

Email: voinea_ruxandra_cristina@yahoo.com valorificarepersonala@gmail.com

 

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *