{"id":1953,"date":"2018-06-17T07:49:21","date_gmt":"2018-06-17T07:49:21","guid":{"rendered":"http:\/\/www.ruxandravoinea.ro\/?p=1953"},"modified":"2019-02-18T14:15:13","modified_gmt":"2019-02-18T14:15:13","slug":"boris-cyrulnik-bucuresti","status":"publish","type":"post","link":"http:\/\/www.ruxandravoinea.ro\/index.php\/2018\/06\/17\/boris-cyrulnik-bucuresti\/","title":{"rendered":"Boris Cyrulnik \u00een Bucure\u0219ti"},"content":{"rendered":"
\n
Neuropsihiatru, medic, psihanalist, profesor de etologie, Boris Cyrulnik a inaugurat Institutul \u201cPetite Enfance\u201d miercuri, 13 iunie, la Institutul Francez din Bucure\u015fti.\u00a0Boris Cyrulnik, a fost desemnat de Emmanuel Macron pentru a reforma sistemul educa\u0163ional din Fran\u0163a.<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
\n
Paradoxul condi\u0163iei umane este c\u0103 nu putem deveni noi \u00een\u015fine f\u0103r\u0103 influn\u0163a celorlal\u0163i.<\/div>\n<\/blockquote>\n

\"\"Idei \u00eemp\u0103rt\u0103\u015fite<\/h3>\n

Specia uman\u0103 a ap\u0103rut de 2 milioane de ani, iar de 2000 de mii de ani oamenii folosesc simboluri c\u00e2nd a ap\u0103rut cuv\u00e2ntul. Atunci lobul temporal a crescut, s-a umflat \u0219i prin vorbire s-a antrenat acest mu\u0219chi. Atunci copilul era crescut de grup, no\u021biunea de mam\u0103 \u0219i tat\u0103 nu era conturat\u0103.\u00a0\u00cen Roma antica copilul nu era considerat o valoare. Doar dac\u0103 tat\u0103l \u00eel lua \u00een bra\u021be era acceptat, altfel era aruncat la gunoi de unde putea fi prelua\u021bi spre a fi sclav. Nu aveau voie s\u0103 se \u00eendr\u0103gosteasc\u0103, asta l-ar fi f\u0103cut un lupt\u0103tor slab, vulnerabil, iar valorile erau setate \u00een func\u021bie de r\u0103zboi. Era o cultur\u0103 a violen\u021bei.<\/p>\n

Dezvoltarea copiilor<\/h5>\n

Boris Cyrulnik specific\u0103 faptul c\u0103 atunci c\u00e2nd a adus \u00een lumin\u0103 faptul c\u0103 bebelu\u015ful \u00een\u0163elege<\/strong> \u00eenaintea achizi\u0163ion\u0103rii limbajului s-a confruntat cu mari rezisten\u0163e. \u00centre timp acest fapt a devenit ceva banal \u015fi unanim acceptat. Dezbaterea cultural\u0103, filozofic\u0103, psihologic\u0103 duce la o evolu\u021bie \u0219i la dezvoltarea copiilor ca adul\u021bi bine dezvolta\u021bi. Acest aspect este demonstrat \u015ftiin\u0163ific. Militeaz\u0103 spre o abordare multidisciplinar\u0103: neurologi, medici, antropologi, psihologi, istorici.<\/p>\n

Animalele domestice au o form\u0103 de inteligen\u021b\u0103, \u00een preajma oamenilor ajung s\u0103 \u00eenve\u021be multe lucruri. Pisica sau c\u00e2inele \u00eenva\u021b\u0103 150-200 cuvinte. Limba matern\u0103 este \u00eenv\u0103\u021bat\u0103 \u00een primele 20-30 luni de via\u021b\u0103, indiferent de dificultatea limbajului<\/strong> sau de accesul la al\u021bi copii. Feti\u021bele la 17 luni stocheaz\u0103 aproximativ 100\u00a0de cuvinte \u015fi are articulare dubl\u0103. B\u0103ie\u021bii au acelea\u015fi achizi\u0163ii la aproximativ 22 luni.<\/p>\n

Caracteristici<\/h5>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
Muzica<\/strong> este cel mai bun stimulent cerebral. Copii \u00eenva\u021b\u0103 s\u0103 socializeze mai bine dac\u0103 folosesc un instrument, activ\u00e2ndu-se emisfera st\u00e2ng\u0103. E nevoie de lini\u0219te, ritm, \u00een\u0103l\u021bimi, pentru a asculta muzica. Dar muzica care se aude tot timpul trebuie s\u0103 alterneze \u015fi cu spa\u0163iul t\u0103cerii.<\/span><\/div>\n

\n\u00cen perioada \u00een care a f\u0103cut facultatea de medicin\u0103, se considerau suficiente doar m\u0103sur\u0103torile cantitative ale bebelu\u0219ului, de\u00a0 exemplu circumferin\u0163a craniului, a pieptului, greutatea. C\u00e2nd Boris Cyrulnik a demonstrat c\u0103 un copil \u00een\u021belege \u00eenainte s\u0103 vorbeasc\u0103 asta a fost criticat.\u00a0Trebuie s\u0103 ac\u021bion\u0103m asupra mediului care ac\u021bioneaz\u0103 asupra noastr\u0103, s\u0103 fim aten\u0163i la g\u00e2ndirea preverbal\u0103 \u015fi la limbajul nonverbal.\u00a0<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Fran\u00e7oise Dolto demonstreaz\u0103 c\u0103 bebelu\u0219ul reac\u021bioneaz\u0103 la frecven\u0163e sc\u0103zute<\/strong> ale mamei. Lichidul amniotic elimin\u0103 frecven\u0163ele \u00eenalte (\u0163ipetele). C\u00e2nd mama vorbe\u0219te m\u00e2ng\u00e2ie m\u00e2nu\u021bele copilului.<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
Cite\u015fte \u015fi despre “Pionierele psihanalizei copiilor”<\/a><\/span><\/h6>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
P\u0103rin\u0163ii<\/h5>\n
\n

C\u00e2nd se na\u0219te bebelu\u0219ul ia contact cu mama<\/strong>. Aceasta pune prima amprent\u0103, tat\u0103l este recunoscut \u0219i integrat dup\u0103 mama. De la 2 luni copii urm\u0103resc chipul mamei, este esen\u021bial\u0103\u00a0frecven\u021ba interac\u021biunii \u00eenc\u0103 din primele clipe de la na\u0219tere.<\/p>\n

\u00cenainte de 5 luni copiii pot interac\u021biona cu ecranul, ap\u0103r\u00e2nd fascinarea ecranului, sunt hipnotiza\u0163i. Cercet\u0103ri \u00een aceast\u0103 privin\u021b\u0103 demonstreaz\u0103 dependen\u021ba bebelu\u0219ului sau copilului mic. C\u00e2nd este luat smartphone-ul<\/strong> tip\u0103 \u0219i nu poate fi controlat, c\u00e2nd \u00eei este dat se lini\u0219te\u0219te.<\/span><\/p>\n<\/div>\n

\"\"<\/span> Pentru un bebelu\u0219<\/strong> chipul mamei, corpul ei, sonoritatea vocii, modul \u00een care \u00eel \u021bine, \u00eel protejeaz\u0103 este tranchilizantul copilului.<\/span><\/div>\n
Implicarea tat\u0103lui<\/h5>\n
Bebelu\u0219ul recunoa\u0219te chipul tat\u0103lui la o lun\u0103, dou\u0103 dup\u0103 chipul mamei. Femeile transmit o amprent\u0103 biologic\u0103 \u0219i afectiv\u0103 mai mare, copiii se simt mai \u00een siguran\u021b\u0103 l\u00e2ng\u0103 mama. <\/span><\/div>\n
Neuropsihiatrul pune \u00een discu\u021bie dilema etic\u0103 \u0219i psihologic\u0103 \u00een cazul divor\u021bului. Graficul ta\u021bilor care se ocup\u0103 de copil este din ce \u00een ce mai mare. Descoperirile \u0219tiin\u021bifice ridic\u0103 noi probleme \u00een cuplu. Dac\u0103 nu exist\u0103 mame este o catastrofa, ea fiind o prezen\u0163\u0103 vital\u0103. Dac\u0103 este doar mama copilul este s\u0103r\u0103cit de mediul care \u00eel \u00eenconjoar\u0103, este captiv \u00een rela\u021bia cu mama. Este n<\/span>ecesar s\u0103 \u00eenve\u0163e s\u0103 iubeasc\u0103 pe altcineva dec\u00e2t pe propria mama. \u00cen prima etap\u0103 e\u0219ti fericit \u0219i c\u00e2nd vrei s\u0103 devii autonom, ca adolescent s\u0103 \u00eei faci curte alte femei, ura devine sentimentul predominant.<\/div>\n
<\/div>\n
Faptul c\u0103 natura umana a f\u0103cut ca tat\u0103l s\u0103 intervin\u0103 dup\u0103 mama, este esen\u0163ial, fiind nevoie de separare, copilul \u00eenv\u0103\u0163\u00e2nd s\u0103 iubeasc\u0103 pe altcineva \u00een afara de mama sa. Apare un ra\u021bionament sistemic.\u00a0Imaginea patern\u0103 este diferit\u0103 pentru c\u0103 \u021bine de introducerea mamei. Interac\u021biunea dintre copil-mama-tata este complet diferit\u0103 \u00een func\u021bie de cultur\u0103. Boris Cyrunik aminte\u015fte c\u0103 exist\u0103 culturi diferite, de exemplu exis\u0103 triburi unde sunt cinci mame \u015fi un tata.\u00a0Corpul b\u0103rbatului transmite emo\u021bii diferite copiilor.<\/span><\/div>\n
<\/div>\n
Bebelu\u0219ul este purtat de mama \u00een burta 9 luni, \u00een bra\u021be \u00eenainte de primii pa\u015fi \u0219i dup\u0103 \u00een spate toat\u0103 via\u0163a.<\/span><\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
Cite\u015fte \u015fi despre “Copilul la psihoterapeut”<\/span><\/a><\/h6>\n
\n
\n
\n
Teoria ata\u015famentului \u015fi rezilien\u0163a<\/strong><\/span><\/h5>\n
Bowlby prin teoria ata\u0219amentului<\/strong> sus\u0163ine c\u0103 sistemul educativ cel mai protector este sistemul familial. \u00cen Occident,\u00a0mama este liantul principal, ea este cea valorizat\u0103 sau vinovat\u0103 \u00een func\u0163ie de evolu\u0163ia copilului. \u00cen cultura asiatica, bebelu\u0219ul se afl\u0103 \u00een mijlocul grupului, dac\u0103 mama este bolnav\u0103 bebelu\u015ful este ajutat de ceilal\u021bi.\u00a0Feti\u021b\u0103 \u00eencep\u00e2nd cu 8 ani \u0219tie c\u0103 va fi mama, se identifica cu mama ei, familial \u0219i cultural.
\n<\/span><\/div>\n

\nCopiilor izola\u021bi<\/strong> le este afectat lobul prefrontal, amigdala era hipertrofiat\u0103, copii sunt modela\u021bi de acest mediu, av\u00e2nd ulterior reac\u021bii incontrolabile. Orice informa\u021bie este o perceput\u0103 ca o gre\u015feal\u0103 la care se ap\u0103r\u0103 prin agresiune, nu au capacitatea de a-\u015fi st\u0103p\u00e2ni emo\u021biile pentru c\u0103 au fost izola\u021bi. Boris Cyrulnik a interac\u0163ionat cu copii din centrele de plasament din Rom\u00e2nia sau din mediile sociale vulnerabile. Rezilien\u0163a<\/strong> acestora este profund afectat\u0103. Vorbe\u015fte \u015fi de genera\u0163ia de decre\u0163ei din comunism \u015fi de cultura din Africa de<\/span> Sud \u015fi de anumite cartiere din Fran\u0163a unde s-a manifestat sau \u00eenc\u0103 exist\u0103 o datorie politic\u0103 sau socio-cultural\u0103 de a avea mul\u021bi copii, \u00een ciuda resurselor familiare limitate. Copilul acesta a dob\u00e2ndit o vulnerabilitate neuro emo\u021bional\u0103 sau deficien\u0163\u0103 cultural\u0103. \u00cen prezent, media ratei de fecunditate \u00een Fran\u021ba este 1,9, \u00een Spania 1,1.\u00a0<\/span><\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n
<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n
\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n<\/div>\n