- \nEros:<\/strong>\niubirea pasional\u0103, pasiune, amor, dorin\u021b\u0103 puternic\u0103, dorin\u021ba sexual\u0103, intens\u0103, erotism, spontan\u0103, ap\u0103rut\u0103 prin hazard, intensitate mare a tr\u0103irilor\n<\/li><\/ul>\n\n\n\n
![\"eros](\"http:\/\/www.ruxandravoinea.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/emiliano-vittoriosi-720653-unsplash-1024x680.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\nErosul<\/a> are ceva din for\u021ba \u0219i pasiunea pe care anticii le atribuiau zeului Eros<\/a> (ca fiu al lui Zeus<\/a> \u0219i al Afroditei<\/a>), fiind n\u0103zuin\u021b\u0103 puternic\u0103 \u00eenspre nemurire, \u00eenspre ve\u0219nicie, \u00eens\u0103 mai mult dec\u00eet, at\u00eet el are m\u0103re\u021bia lui Eros<\/a> cel ceresc, este principiul masculin, cel care se manifest\u0103 doar \u00een ra\u021biune, singura cale c\u0103tre Frumuse\u021bea suprem\u0103, c\u0103tre Adev\u0103r.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n
Cite\u0219te \u0219i despre <\/strong>“Oare m\u0103 mai pot \u00eendr\u0103gosti?”<\/strong><\/a><\/p>\n\n\n\n
- Philos: <\/strong><\/li><\/ul>\n\n\n\n
dragoste, prietenie, afec\u021biunea, iubirea spontan\u0103, natural\u0103, un sentiment bazat pe intimitatea l\u0103untric\u0103, iubire lini\u0219tit\u0103, netulburat\u0103 de pasiunea lui eros; \u00eenseamn\u0103 loialitate fa\u021b\u0103 de prieteni, virtute, egalitate \u0219i bucuria de a face ceva \u00eempreun\u0103.<\/p>\n\n\n\n
![\"prietenie](\"http:\/\/www.ruxandravoinea.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/01\/seth-doyle-81614-unsplash-1024x683.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\nAristotel<\/a> dedic\u0103 o carte \u00eentreag\u0103 prieteniei (\u03c6\u03b9\u03bb\u03af\u03b1) \u00een Etica Nicomahic\u0103<\/em>. El o define\u0219te ca acea rela\u021bie \u00eentre oamenii care se \u0219tiu c\u0103 au bune inten\u021bii \u0219i \u00ee\u0219i doresc binele unul celuilalt. Prietenia \u00eenseamn\u0103 s\u0103 faci bine, s\u0103 faci acest lucru f\u0103r\u0103 s\u0103 \u021bi se cear\u0103, \u0219i s\u0103 nu ceri laude pentru ceea ce ai f\u0103cut, mai spune Aristotel<\/a> \u00een Retorica<\/em>.<\/p>
Sf\u00e2nta Scriptur\u0103<\/a> preia acest termen \u0219i \u00eei d\u0103 un con\u021binut spiritual. El va semnifica iubirea cre\u0219tin\u0103, bazat\u0103 pe un sentiment \u0219i o comuniune personale.<\/p>
\u00cen accep\u021bia comun\u0103 se vorbe\u0219te de prietenii lui Corneliu Suta\u0219ul (Fapte 10, 24) \u0219i alte prietenii omene\u0219ti (cf. Luca 11, 5, 6, 8, 16; 15, 6, 29; 23, 12). Se vorbe\u0219te \u0219i de \u201eprietenii lui Pavel\u201d dintre care unii erau dreg\u0103torii Asiei (Fapte 19, 31), iar al\u021bii “erau cre\u0219tinii care primiser\u0103 mesajul Evangheliei prin el\u201d. Despre cre\u0219tini ca prieteni, vorbe\u0219te \u0219i sf\u00eentul evanghelist Ioan, scriind lui Gaiu: \u201ePace \u021bie! Prietenii te \u00eembr\u0103\u021bi\u0219eaz\u0103. \u00cembr\u0103\u021bi\u0219a\u021bi pe prieteni, pe fiecare dup\u0103 numele lui\u201d (III Ioan 15).<\/p>
Sf\u00eentul Ioan Botez\u0103torul<\/a> vorbe\u0219te despre \u201eprietenul mirelui\u201d (Ioan 3, 29) \u0219i \u00eensu\u0219i M\u00eentuitorul nume\u0219te pe Laz\u0103r “prietenul nostru” (Ioan 11, 11), dup\u0103 cum le spune apostolilor: “Voi sunte\u021bi prietenii Mei dac\u0103 face\u021bi ceea ce v\u0103 poruncesc” (Ioan 15, 14). To\u021bi adev\u0103ra\u021bii cre\u0219tini \u2014 ca \u0219i sfin\u021bii \u2014 s\u00eent prietenii \u0219i fra\u021bii lui Hristos \u0219i \u00eempreun\u0103 mo\u0219tenitori cu El (cf. Rom. 8, 17), precum \u0219i \u201eprieteni \u0219i fii prin har ai lui Dumnezeu\u201d.<\/p>
Cuv\u00eentul este folosit \u0219i cu sens peiorativ, ca atunci c\u00eend fariseii \u00eel acuz\u0103 pe Iisus c\u0103 e prieten al vame\u0219ilor \u0219i p\u0103c\u0103to\u0219ilor (Luca 7, 34). \u00cen acela\u0219i sens se folose\u0219te cuv\u00eentul c\u00eend se spune c\u0103 \u201eprietenia lumii\u201d este \u201edu\u0219m\u0103nie fa\u021b\u0103 de Dumnezeu, Cine deci va voi s\u0103 fie prieten cu lumea se face vr\u0103jma\u0219 lui Dumnezeu\u201d (lacov 4, 4).<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n
- \nStorge:<\/strong>\n<\/li><\/ul>\n\n\n\n
ata\u0219ament, afec\u021biune, \u00eentre membrii familiei, fa\u021b\u0103 de ora\u0219, \u021bar\u0103; cea mai comun\u0103 form\u0103 de a iubi<\/p>\n\n\n\n
![\"atasament](\"http:\/\/www.ruxandravoinea.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/adam-sherez-228579-unsplash-1024x683.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\n- \nAgape:<\/strong>\n<\/li><\/ul>\n\n\n\n
dragoste ra\u021bional\u0103, ideologic\u0103, \u021bine de caracteristicile celuilalt, alegere con\u0219tient\u0103, iubirea \u00een general “a iubi”<\/p>\n\n\n\n
![\"dragoste](\"http:\/\/www.ruxandravoinea.ro\/wp-content\/uploads\/2019\/02\/ryan-holloway-276366-unsplash-1024x576.jpg\")
<\/figure><\/div>\n\n\n\n\u00cen manuscrisele antice, \u1f00\u03b3\u03ac\u03c0\u03b7 este folosit extrem de rar. Un nume al zei\u021bei Isis<\/a> era \u1f00\u03b3\u03ac\u03c0\u03b7 \u03b8\u03b5\u03cc\u03bd, sau \u201ecea iubit\u0103 de zei\u201d, subliniind rolul ei ca zei\u021b\u0103 a fertilit\u0103\u021bii. \u1f08\u03b3\u03ac\u03c0\u03b7 apare \u0219i \u00een \u201eOdiseea<\/a>\u201d de dou\u0103 ori, \u0219i descrie ceva care d\u0103 o stare de satisfac\u021bie. Acesta este sensul cu care apare acest cuv\u00eent \u00een textele ulterioare, unde va desemna preferin\u021ba cuiva pentru un anumit fel de m\u00eencare sau sentimentele cuiva pentru copii. \u00cen Imperiul Roman \u1f00\u03b3\u03ac\u03c0\u03b7 era deseori folosit ca \u0219i cuv\u00eent introductiv \u00een scrisorile c\u0103tre prieteni.<\/p>
\u1f08\u03b3\u03ac\u03c0\u03b7 \u0219i verbul \u1f00\u03b3\u03b1\u03c0\u03ac\u03c9 sunt folosite mult \u00een \u201eSeptuaginta\u201d, ca traducere a cuv\u00eentului evreiesc care \u00eenseamn\u0103 iubire \u0219i care \u00eenglobeaz\u0103 sensurile tuturor cuvintelor grece\u0219ti referitoare la iubire (la fel ca \u0219i cuv\u00eentul rom\u00e2nesc \u201eiubire\u201d, de altfel).<\/p>
\u00cen Sf\u00eenta Scriptur\u0103, \u1f00\u03b3\u03ac\u03c0\u03b7, impregnat de via\u021b\u0103 spiritual\u0103, devine dragostea vibrant\u0103, universal\u0103, dragostea libert\u0103\u021bii spirituale superioare. Ea se manifest\u0103 at\u00eet fa\u021b\u0103 de Dumnezeu c\u00eet \u0219i fa\u021b\u0103 de semenii no\u0219tri, inclusiv fa\u021b\u0103 de du\u0219mani, spre deosebire de \u03c6\u03b9\u03bb\u03af\u03b1 care se folose\u0219te doar fa\u021b\u0103 de cei apropia\u021bi \u0219i care nu poate fi folosit\u0103 \u00een cazul iubirii vr\u0103jma\u0219ului.<\/p>
De asemenea, \u1f00\u03b3\u03ac\u03c0\u03b7 este \u0219i un atribut divin (Ioan 4, 8), care se \u00eemp\u0103rt\u0103\u0219e\u0219te celor ce cred \u00een Hristos, rev\u0103rs\u00eendu-se, prin Duhul Sf\u00eent, \u00een inimi (Rom. 5, 5). Ea devine, prin conlucrarea credinciosului, \u0219i una din cele trei virtu\u021bi cardinale, al\u0103turi de credin\u021b\u0103 \u0219i de n\u0103dejde.<\/p>
\u1f08\u03b3\u03ac\u03c0\u03b7 este \u0219i iubirea Lui Dumnezeu pentru om, datorit\u0103 c\u0103reia pe \u00censu\u0219i Fiul S\u0103u L-a dat (mor\u021bii), pentru ca s\u0103 ne m\u00eentuiasc\u0103 (1 Ioan 3, 16\u201417). Acela\u0219i cuv\u00eent este folosit de sf\u00eentul Ioan evanghelistul c\u00eend spune c\u0103 \u201eDumnezeu este iubire\u201d (Ioan, 4, 8-16). C\u0103ci zice el \u201eIubi\u021bilor, s\u0103 ne iubim unul pe altul, pentru c\u0103 dragostea este de la Dumnezeu \u0219i oricine iube\u0219te, este n\u0103scut din Dumnezeu. Cel ce nu iube\u0219te, nu a cunoscut pe Dumnezeu, pentru c\u0103 Dumnezeu este iubire\u201d (1 Ioan 4, 7\u20148). Aceast\u0103 expresie a intrat \u0219i \u00een cultul liturgic \u0219i o auzim rostindu-se de c\u0103tre preot \u00een mijlocul liturghiei: \u201eS\u0103 ne iubim unii pe al\u021bii, ca \u00eentr-un g\u00eend s\u0103 m\u0103rturisim pe Tat\u0103l, pe Fiul \u0219i pe Sf\u00eentul Duh…\u201d.<\/p><\/blockquote>\n\n\n\n
Platon descrie dragostea ca o suferin\u0163\u0103, o lips\u0103<\/strong> total\u0103. Este o permanen\u021b\u0103: c\u00e2nd nu este acolo \u00eemi lipse\u015fte, c\u00e2nd este cu mine \u00eemi lipse\u0219ti. Sem\u0103n\u0103 cu dependen\u021ba toxicomanilor: c\u00e2nd nu au substan\u021ba sufer\u0103. <\/p>\n\n\n\n
Platon ne-a inspirat, ajung\u00e2nd \u00een mentalul colectiv conceptul de iubire platonic\u0103, iubire pur\u0103 ce nu implic\u0103 dorin\u021b\u0103 sexual\u0103.<\/p>\n\n\n\n
Bibliografie<\/strong><\/h4>\n\n\n\n
https:\/\/ro.wikipedia.org\/wiki\/Termeni_grece%C8%99ti_referitori_la_iubire<\/a><\/p>\n\n\n\n
Ruxandra Voinea,<\/p>\n\n\n\n
Psiholog \u0219i Psihoterapeut<\/p>\n\n\n\n
Telefon: 0724551022<\/a><\/p>\n\n\n\n
Email: voinea_ruxandra_cristina@yahoo.com <\/a><\/p>\n\n\n\n
valorificarepersonala@gmail.com <\/a><\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":"
- \nAgape:<\/strong>\n<\/li><\/ul>\n\n\n\n
- \nStorge:<\/strong>\n<\/li><\/ul>\n\n\n\n
- Philos: <\/strong><\/li><\/ul>\n\n\n\n