Psihologia grupului II

Mulțimile sunt mai intolerante decat individul? Individul își pierde rațiunea în grup? De ce oamenii s-au încredințat cu atâta devotament unor conducatori ca Ceaușecu, Hitler, Mussolini, Stalin, Donald Trump etc.?

Reamintim caracteristicile principale ale grupului:

• sugestibilitate magică
• supraevaluare obiectului*
• suspendarea testării realității și a judecății
• dorința de a fi condus
• ignorarea raționalului și logicului
• dorințe extreme – capacitatea de a face fapte necugetate din iubire

Citește și despre “Psihologia grupurilor I“

Pe ce criterii se formează un grup?

Masele sunt ținute împreună de legături libidinale*. Fiecare individ din grup acționeză sub implusul dragostei ce este deplasat de la obiectele* originare. Nu au scopuri sexuale, dar asta nu înseamnă că acționează mai puțin viguros. Membrii au nevoie de iluzia că sunt egali și că sunt iubiți în aceeași măsură.

Eul percepe similarități semnificative cu alții din grup, așa că se identifică cu ei. Admirația liderului trece prin procesul de idealizare. Libidoul narcisic este proiectat în lider. De aseamnea, poate aparea și identificarea cu agresorul*. Liderul este pus în locul Idealului Eului*,  tânjind la aprobarea liderului. Fiecare membru își dorește aprobarea liderului. Astfel regresăm și redevenim copiii ce își doresc dragostea părinților. Supaeul* este suspendat și apare absența criticii interne, a judecăților personale, morale, responsabilitatea individului dispare. Liderul capturează nevoile iraționale, fricile și dorințele grupului. Motivele inconștiente ce duc la regresie pot fi multiple: sentimente de putere,  omnipotență, acțiuni impulsive, dorință de manipulare. Puțini au un Supraeu*  intern neinfluențabil, mulți acționează datorită anxietății sociale: frica de a fi prins, de a fi pedepsit. Încurajarea si caracterul anonim pe care grupul le oferă dezlănțuie impulsurile inconștiente.

Liderul este hipnotizant

Membrii grupului sunt impulsivi, sentimentele trăite sunt de omnipotență, dar nu există perseverență. Gândirea este mai degrabă în imagini, prevalează imaginarul, nu simbolicul, crearea de semnificație, înțelegere. Se ajunge la extreme, predomina clivajul*, ca mecanism de apărare. Omul trebuie să exagereze, să repete, grupul respectă puterea, forța, vede bunătatea ca slăbiciune. Grupul vrea să fie guvernat de un maestru, inhibițiile dispar, apar impulsurile distructive, brutalitate. Uneori se pot atinge culmi morale, dar capacitatea de judecată este mai scăzută, chiar dacă standardele morale sunt mai sus. Gândirea în grup este infantilă, primitivă. Contradicțiile apar alături de gândirea primară, pot apărea credințe magice în cuvinte, formule. Testarea realității scade, nu disting între adevar și neadevăr.

Va urma…

Citește și despre “Psihologia grupurilor III“

Note explicative:

Idealului Eului = idealul sinelui despre cum își dorește  să fie

obiect = acela către care este îndreptată acțiunea sau dorința, acela de care are nevoie subiectul pentru a obține satisfacție pulsionlă, acela la care se raportează subiectul. În lucrările psihanalitice, obiectele sunt aproape întotdeauna persoane, părți ale persoanelor sau simboluri ale unora sau altora.

libido = formă ipotetică a energiei psihice, cu care sunt investite procesele, structurile și reprezentările de obiect

identificare = procesul prin care o persoană:  a) își extinde identitatea în altcineva b) îți împrumută identitatea de la altcineva sau c) îți unește sau ăși confundă identitatea cu a altcuiva

Supraeu = partea în care e dezvoltă autoobservare, autocritica și alte activități reflexe; aici se află normele, regulile parentale; cuprinde elemente inconștiente; imperativele și inhibițiile Supraeului își au originea în trecutul subiectului și pot fi în conflict cu valorile sale actuale

Bibliografie

Citindu-l pe Freud (2005), Jean-Michel Quinodoz, Editura Fundația Generația

Dicţionarul critic de psihanaliză (2013), Charles Rycroft

Psihologia maselor si analiza Eului (1921), Sigmund Freud