+40724551022
voinea_ruxandra_cristina@yahoo.com valorificarepersonala@gmail.com

Psihologia grupului I

Psihologia grupului I

Iubirea și grupul grup emulatie fani
Iubirea și grupul

De câte feluri este iubirea? Ce legătura este între iubire și aderarea la un grup? Cum se formează grupurile? Ce se află în spatele cauzelor nobile?  De ce oamenii s-au încredințat cu atâta devotament unor conducatori ca Ceaușecu, Hitler, Mussolini, Stalin, Donald Trump etc.?

iubire narcisica dragoste freud

În acestă prezentare, structurată în trei părți voi încerca să prezint anumite resorturi ale funcționării din grupuri. Scopul final este de a întelege pe ce bază se întâlesc oamenii și formează grupuri, ce se află în spatele revoltelor, protestelor, războaielor, fenomenelor extremiste. Voi începe prin a prezenta abordarea inedită a lui Sigmund Freud despre iubire, dezvoltând ultima idee, cea caracteristică grupurilor. Aceasta are și o parte pozitivă, însă o voi dezvolta mai mult pe cea negativă. Voi elaboră mai mult prin analiza unor motive, mecanisme, emoții de natură inconștientă. În final, voi menționa câteva teorii despre grupuri ale altor specialiști. Voi face legătura cu politica și voi analiza câtiva reprezentanți. Voi încheia cu abordarea lui Wilfred Bion, pe care o consider cea mai complexă.

Mecanismele iubirii

Regăsim la Freud trei abordări ale iubirii: Iubirea și grupul

  1.  iubirea narcisică
  2.  iubirea se presupune a fi umilă, iar capacitatea de a iubi este capabilă să sufere abandonul și să își asume riscul esecului
  3.  legatura libidinală externă presupune capacitatea de a te abandona unei cauze mărețe, aflată în afara controlul nostru

1. Iubirea narcisică

Reprezintă o condiție esențială a iubirii de sine, a încrederii în forțele proprii, dacă dozajul este în limite normale. Totodată, ne face să iubim partenerul care are câte ceva din noi. Libidoul* nu este însă canalizat doar în relațiile sexuale.

2. Iubirea modestă

De exemplu, temerile care se manifestă la debutul perioadei de îndragostire. În consecință, chiar dacă ne este teamă de o potențială despărțire și suferința care vine cu ea, ne lăsam pe mâna “instinctului”.

3. Aderarea la o cauză superioară

Presupune implicarea într-o cauză socială, care ne face să îi mobilizăm pe cei din jurul nostru. Așadar, suntem în pericol să fim criticați, urâți dacă miza eșuează. Cu cât intensitatea libidoului* este mai mare, căutarea de provocări  este mai mare. De exemplu, în adolescență ne asumăm multe riscuri. Aceasta ar fi partea pozitivă a influențelor grupului.

Citește și despre “Psihologia grupurilor II

 Iubirea și grupul grup legatura libido

Influența negativă a grupului

Grupul este format pe baza similarităților dintre membrii grupului. Urmărim pe Instagram oamenii care au în comun cu noi, avem prieteni diferiți, dar care ne seamănă în anumite interese, alegeri profesionale etc. Indivizii formează relația identificatorie între ei și își direcționează libidoul* către liderul grupului. Liderul are întotdeauna caracteristici ale unor legături libidinale, punându-se în scenă o dragoste sublimată. Fiecare membru se identifică cu Eul comun, cel al liderului.

Masa are nevoie de un lider pentru că este constituțional înclinată către evitarea riscului. Acesta ia deciziile, asumându-și-le.

lider grup influenta negativ

Precum Gustave Le Bon, Freud considera că individul într-un grup atinge un sentiment de putere infinită care îi permite să acționeze din instinct. Acest sentiment de putere și securitate îi permite individului nu numai să acționeze ca parte a grupului, dar și să se simtă sigur în grup. Totuși, acest lucru este însoțit de o scădere a conștiinței personale și cu o tendință a individului de a fi influențat emoțional de grup, de a-i fi amplificate emoțiile prin inducție mutuală.

Menționează două grupuri principale:

  1. Grupurile în tendințe cu propagare rapidă
  2. Grupurile permanente, rezistente în timp, foarte organizate precum Biserica și Armata

Va urma…

 

Citește și despre “Psihologia grupurilor III

Note explicative:

Idealului Eului = idealul sinelui despre cum își dorește  să fie

pulsiune = o tendință înnascută, determinată biologic, către acțiune

obiect = acela către care este îndreptată acțiunea sau dorința, acela de care are nevoie subiectul pentru a obține satisfacție pulsionlă, acela la care se raportează subiectul. În lucrările psihanalitice, obiectele sunt aproape întotdeauna persoane, părți ale persoanelor sau simboluri ale unora sau altora.

libido = formă ipotetică a energiei psihice, cu care sunt investite procesele, structurile și reprezentările de obiect

identificare = procesul prin care o persoană:  a) își extinde identitatea în altcineva b) îți împrumută identitatea de la altcineva sau c) îți unește sau ăși confundă identitatea cu a altcuiva

Bibliografie

Citindu-l pe Freud (2005), Jean-Michel Quinodoz, Editura Fundația Generația

Dicţionarul critic de psihanaliză (2013), Charles Rycroft

Psihologia maselor si analiza Eului (1921), Sigmund Freud

One Response

Leave a Reply

Your email address will not be published. Required fields are marked *