Distopia prezentă în Povestea Slujitoarei I

Romanul  Povestea slujitoarei (1985), scris de autoarea canadiană Margaret Atwood apare în ecranizarea modernă a serialului cu același nume (2017). Romanul proiectează un univers al anilor 2005, ce răstălmăcește Vechiul Testament, cu scopul unor persoane de a-și îndeplini fantezii ce ascund abuzul fizic extrem (bătăi, totura, mutilare), abuzul sexual (viol în formă continuată), abuzul emoțional în formă paroxistică (iminența mortiferă – amenințarea că la orice greșeală sau dezidență pot duce la tortură sau moarte).

Descriere Distopia Povestea slujitoarei 

Romanul este o reflectarea a totalitarismului și prezintă modul în care o societate poate fi manipulată de o moralitate opresivă și iluzorie. Frica pe care autoarea o are față de o astfel de prespectivă este proiectată în acest roman. Apar nenumărate teme (religioase, politice, psihologice), într-un serial ce îți taie respirația prin impactul emoțional dat de empatia și identificarea privitorului cu victimele acestui abuz. Sunt abordate teme ca identitatea, iubirea, disperarea, neputinţa, feminitatea, libertatea dar mai ales este tratată subjugarea femeilor  (atât a minţii cât şi a corpului lor).

Personajul principal

Protagonista personajului principal, Offred (a lui Fred) este capturată şi făcută slujtoare împotriva voinţei sale lucrând pentru un căpitan dominant. Cuvântul englezesc “master” ne trimite cu gândul la relaţia patologică perversă dominator – dominat, relație de tip sado-masochist.  Povestea este scrisă în anii 1985, proiectând un viitor distopic al anilor 2005, iar serialul debutează în 2017, fiind încă de actualitate toate temele descrise.

Citește și despre “Oare mă mai pot îndrăgosti?”

Creionarea bărbaților și a femeilor

Offred este captivă într-o lume mizerabilă, de o cruzime paroxistică. Majoritatea femeilor nu mai sunt fertile, iar cele rămase sunt capturate şi controlate de familiile comandanţilor înstăriţi. Manipularea psihică o depăşeşte pe cea fizică, trezind inițial spaimă, dezorientare și revoltă faţă de realitatea paralelă în care este translatată. Este pusă în contact cu  restricţii ce aduc aminte de epoca medievală, mai ales bigotismul în numele ritualurilor religioase şi subjugarea femeii în numele fidelităţii.

Femeile, indiferent de poziția pe care o au sunt subjugate de poziția atribuită de bărbați, comandanții vor să angajeze slujnice cu scop procreativ. Împrejurările sunt de așa natura încât să îi demonstreze că nu este decât un “uter plimbător”.

Offred relevă povestea încercării de unificare a Selfului* pe măsură ceea se confruntă cu varii grade de rezistență în fața mașinii instituționale, ideologice și de limbaj. Societatea este construită pentru a apăra agresiv interesele bărbatului dominant în societate și să le refuze femeilor libertatea “gândi și a acționa cu interferențe limitate”.

Personajele și rolul lor

Distopia povestea slujitoarei  este reflectată și în personajele romanului. “Îngerii”, gardienii guvernamentali înarmați, nu pot intra în casele somptuase, intevenind cu cruzime în situații de inobediență. Mătușiile sunt la fel de omniprezente, reprezentând “simboluri ale fricii” care patrulează sanctuarul interior al închisorii ghimpate a lui Offred. Acești mătuși reprezintă o măsură negociată a autorității masculine reprezentând instrumente de pedeapsă rapidă, agresivă și foarte încărcată sexual. Dar chiar și aceste mătuși, ca și femei, sunt de asemenea considerate a fi instabile și potențial neascultătoare, astfel că li se oferă un nivel de putere limitată, neîncredințându-li-se arme.

Va urma…

Citește și despre “Mecanismele de apărare folosite de Offred în Povestea Slujitoarei I”